EXCLUSIV | Gelu Voican Voiculescu, după ce CAB a decis judecarea sa în Dosarul Revoluției: ”O acțiune absurdă, o revoluție nu poate fi judecată”

În luna februarie a acestui an, Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a trimis dosarul ”Revoluției Române” pentru a fi judecat de Curtea de Apel București (CAB), stabilind că această instanță este competentă să soluționeze cauza. Miercuri, 25 octombrie, judecătorii CAB au decis reînceperea judecății împotriva lui Ion Iliescu, fost președinte al României, Gelu Voican Voiculescu, fost viceprim-ministru și Iosif Rus, general în retragere și fost șef al Aviației Militare.

Gelu Voican-Voiculescu a deținut funcția de viceprim-ministru în Guvernul provizoriu Petre Roman (1989-1990).

Ulterior, a fost senator de Buzău – în legislatura 1990-1992 – ales pe listele Frontului Salvării Naționale, precum și ambasador al României în Tunisia și Maroc.

• Potrivit rechizitoriului, fostul președinte Ion Iliescu este acuzat că ar fi ”indus în eroare opinia publicăprin apariţiile sale televizate şi emiterea de comunicate, cu consecința amplificării psihozei generalizate a terorismului, în perioada 22-30 decembrie 1989”.
• Gelu Voican Voiculescu, se menționează în același rechizitoriu, ”în calitate de factor decizional politico-militar al CFSN (organism care și-a subordonat Consiliul Militar Superior), cu intenţie, urmărind menținerea și consolidarea puterii politice obținute, dar și legitimarea în fața opiniei publice,  începând cu ziua de 22 decembrie 1989, orele 16.00, a indus în eroare opinia publică în mod sistematic prin apariţiile sale televizate şi emiterea de comunicate (mecanism de exercitare a puterii de stat) şi şi-a asumat, în intervalul 22 – 30 decembrie 1989, operațiunea sistematică de inducere în eroare a opiniei publice exercitată de cadrele militare cu funcții de conducere ale MApN”.
• În rechizitoriu se mai arată că ”Iosif Rus, în calitate de comandant al Aviaţiei Militare, cu intenţie, în intervalul 22 decembrie, orele 16.00 – 30 decembrie 1989, a exercitat prin ordinele sale militare, date în mod sistematic, operațiunea de inducere în eroare a opiniei publice. Aceste conduite au avut drept consecințe întreținerea și amplificarea psihozei generalizate a terorismului, psihoză cauzatoare de numeroase situaţii de foc fratricid generalizat”.

Gândul prezintă, în exclusivitate, prima reacție a lui Gelu Voican Voiculescu după aflarea deciziei judecătorilor Curții de Apel București, decizie care nu este definitivă și poate fi atacată cu recurs în termen de trei zile.

”Dacă o revoluție reușește, se produce o schimbare radicală de sistem”

Gelu Voican Voiculescu consideră că decizia judecătorilor CAB de miercuri reprezintă un ”automatism”, iar o astfel de acțiune în justiție este, în ultimă instanță, ”absurdă”.

O revoluție, explică acesta, reprezintă o ”o discontinuitate în viața unei societăți”, are ca scop tocmai schimbarea radicală de sistem, iar absurditatea rezidă din încercarea învingătorilor de a-i da în judecată tocmai pe cei care au făcut acea revoluție.

”Să zicem că e un automatism. Eu cred că, pur și simplu, oamenii respectivi – într-o inerție, așa – se simt datori să prelungească o acțiune absurdă. De ce absurdă? Pentru că ea înseamnă, de fapt, să dai în judecată o revoluție.

Ori o revoluție nu poate fi judecată, pentru că ea este o discontinuitate în viața unei societăți. Și, ca atare, nu poate fi… cum să vă spun eu… supusă vechii legislații. Cei care fac o revoluție se ridică împotriva unei ordini de drept existente. Și atunci ce facem?

Dacă o revoluție reușește, se produce o schimbare radicală de sistem, că asta este definiția unei revoluții. E o schimbare radicală de sistem politic. Și atunci apar alte legislații, alte repere, alte norme ale noii societăți.

Și e absurd ca aceștia, respectiv învingătorii, să dea în judecată pe cei care tocmai au produs schimbarea și au contribuit la această schimbare”, spune Gelu Voican Voiculescu, fost viceprim-ministru în guvernul condus de Petre Roman.

”E absurd ca să dai în judecată tocmai pe cei care au făcut revoluția”

Gelu Voican Voiculescu a explicat și scenariul în care o revoluție eșuează, într-un astfel de caz existând dreptul vechiului sistem de a-i trage la răspundere pe revoluționarii care nu au avut câștig de cauză.

Totuși, în ceea ce privește Dosarul Revoluției Române, este o ”anomalie” trimiterea în judecată a revoluționarilor, pentru că revoluția înfăptuită de ei a reușit. Gelu Voican Voiculescu a dat de înțeles și că dreptul la recurs va fi utilizat.

”Dacă revoluția n-a reușit, atunci vechiul sistem sigur că e îndreptățit să dea în judecată pe cei care au făcut tentativa și există șanse, nu?, ca respectivii care au întreprins tentativa de revoluție să fie condamnați, conform ordinii de drept și ordinii de stat existente, împotriva cărora s-au ridicat.

Dar, în situația noastră, e absurd ca să dai în judecată tocmai pe cei care au făcut revoluția, respectiv schimbarea radicală de sistem politic. Dar se întâmplă și anomalii de-astea și vom vedea…

Gelu Voican Voiculescu

Până acuma, practic, n-au servit drept învățătură de minte toate respingerile respective. Argumente au fost, foarte serioase, în cursul acestor încercări și, mă rog, până s-a făcut rechizitoriul și așa mai departe…

Probabil că se va uza și de dreptul ăsta ca în trei zile să conteste posibilitatea reluării judecății. Și mergem mai departe…”, a declarat Gelu Voican Voiculescu, în exclusivitate pentru Gândul.

”Aceste conduite au avut drept consecințe generarea și amplificarea unei psihoze generalizate a terorismului”

Iniţial, dosarul a fost trimis la instanţă în aprilie 2019, însă Instanţa supremă l-a restituit la Parchetul Militar pentru remedierea mai multor probleme din rechizitoriu.

Rechizitoriul din Procesul Revoluției a fost refăcut, iar procurorii Secției Parchetelor Militare (SPM) i-au trimis din nou în judecată pe cei trei, după restituirea dosarului la Parchet, pe 10 noiembrie 2021, pentru remedierea unor nereguli.

Gabriela Scutea, procurorul general al României, declara că va solicita judecătorilor instanței supreme să fie accelerată judecata acestui dosar prin acordarea unor termene mai scurte.

”Inculpatul Gelu Voican Voiculescu, în calitate de factor decizional politico-militar al CFSN (organism care și-a subordonat Consiliul Militar Superior), cu intenţie, urmărind menținerea și consolidarea puterii politice obținute, dar și legitimarea în fața opiniei publice,  începând cu ziua de 22 decembrie 1989, orele 16.00, a indus în eroare opinia publică în mod sistematic prin apariţiile sale televizate şi emiterea de comunicate (mecanism de exercitare a puterii de stat) şi şi-a asumat, în intervalul 22 – 30 decembrie 1989, operațiunea sistematică de inducere în eroare a opiniei publice exercitată de cadrele militare cu funcții de conducere ale MApN.

Aceste conduite au avut drept consecințe generarea și amplificarea unei psihoze generalizate a terorismului, psihoză cauzatoare de numeroase situaţii de foc fratricid generalizat și astfel, în intervalul 22 decembrie, orele 16.00 -30 decembrie 1989 au survenit 857 decese, 2382 răniri de persoane, 585 privări grave de libertate cu încălcarea regulilor generale de drept internaţional şi 409 cazuri de suferinţe mari.

Totodată, aceleași fapte ale inculpatului Gelu Voican Voiculescu au generat, pentru intervalul 22 decembrie, orele 16.00-30 decembrie 1989 o stare de pericol iminent și grav pentru existenţa unei părţi însemnate a populaţiei  civile, de pe întregul teritoriu al României”, s-a arătat în rechizitoriu.

Dosarul Revoluției, trei decenii pe rolul parchetelor

Gândul prezintă traseul parcurs de Dosarul Revoluției din anii ’90 și până la trimiterea în judecată:

• În anul 1997, odată cu venirea la putere a Convenţiei Democrate, au fost deschise trei mari dosare cu privire la Revoluţie: Dosarul „Timişoara” (în care au fost condamnaţi, mult mai târziu, generalii Stănculescu şi Chiţac), Dosarul „Cluj” şi Dosarul „Sibiu”.
• În 2004, Asociaţia „21 Decembrie 1989” a formulat o plângere pentru fapte imprescriptibile, precum genocidul. Procurorul militar Dan Voinea a reluat cercetările inclusiv împotriva lui Ion Iliescu, pe atunci preşedinte, la al treilea mandat.
• În 2007, la plângerea formulate de Asociaţia „21 Decembrie 1989” au fost conexate toate dosarele victimelor Revoluţiei din teritoriu, peste 8.000 de cauze. ”Cercetările erau destul de avansate: erau peste 40 de criminali puşi sub urmărire. Şi atunci a venit Curtea Constituțională şi a dat o decizie prin care a spus: dosarele în care sunt implicaţi militari şi civili nu mai sunt instrumentate de Secţia Parchetelor Militare, ci sunt trimise la Secţia Civilă. În acel moment, generalul Voinea a pus pixul jos şi nu a mai avut dreptul să lucreze în acest dosar”, își amintește Doru Mărieş.
• În 2009, urmare a schimbării competenţei de instrumentare a dosarului, Ion Iliescu şi alţi membri de frunte ai Frontului Salvării Naționale au fost scoşi de sub urmărire penală.
• ”Şi atunci, eu am intrat în greva foamei, am deschis acţiunea la CEDO, am luat dosarele şi le-am trimis (n.red. – la Strasbourg) ca să probăm marele număr de victime. În 2010, domnul Boc – ne place, nu ne place – împreună cu Traian Băsescu au desecretizat toate jurnalele de luptă ale Armatei şi în acest fel am obţinut proba crimei”, declara Doru Mărieş.
• În 2015, pe rolul CEDO s-au judecat în paralel Dosarul „Revoluţiei” şi cel al „Mineriadei din 13-15 iunie 1990”, iar Curtea a ajuns la concluzia că ele vizează crime împotriva umanităţii pe care statul român trebuie să le elucideze şi să îi tragă la răspundere pe cei vinovaţi.
• Urmarea imediată a deciziei CEDO a fost că Dosarul „Revoluţiei” a fost închis, iar cel al „Mineriadei” a fost deschis, în 2015, pe vremea procurorului general Tiberiu Niţu. Abia în perioada de interimat a lui Bogdan Licu s-a redeschis şi Dosarul „Revoluţiei” pentru faptele ulterioare datei de 22 decembrie 1989, vizaţi fiind Ion Iliescu şi oamenii lui din FSN, iar cercetările au fost continuate de procurori în mandatul procurorului general Augustin Lazăr.
• În primăvara anului 2019, cu puțin timp înainte să își încheie mandatul de procuror general, Augustin Lazăr anunța trimiterea în judecată a Dosarului Revoluției.
• În octombrie 2020, Curtea Supremă a exclus mai multe probe depuse de Parchetul Militar la dosar, printre care rapoartele întocmite de SRI și de Comisia parlamentară de anchetă a revoluției care a funcționat în anii 90. Instanța supremă a identificat mai multe probleme de legalitate în investigația procurorilor militari:

– Actele intitulate ”declaraţii”, care conţin relatările făcute de Gelu Voican Voiculescu şi Ion Iliescu în faţa Comisiei senatoriale;
– Rapoartele întocmite de Comisia senatorială privind evenimentele din decembrie 1989 şi documentele ce au stat la baza întocmirii acestora;
– Sinteza aspectelor ce rezultă din analizele efectuate de Parchetul Militar în perioada 1990-1994 în cauzele privind evenimentele din decembrie 1989;
– Punctul de vedere preliminar al SRI privind evenimentele din decembrie 1989;
– Documentarul privind Marele Stat Major din cadrul MApN;
– ”Cartea revoluţiei române. Decembrie 1989” – scrisă de Sergiu Nicolaescu;
– documentele de arhivă ale Statului Major General privind evenimentele din decembrie 1989 cu referire la acţiunile întreprinse de Direcţia de Cercetare a Armatei pentru perioada 17-31 decembrie 1989.

• Pe 21 mai 2021, judecătorul de cameră preliminară de la Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a decis restituirea dosarului la Secția Parchetelor Militare (SPM). (alte detalii AICI)

Dosarul intern al Revoluţiei din 1989, declasificat de SRI

În data de 22 decembrie, Eduard Hellvig, directorul Serviciului Român de Informații (SRI), a anunțat desecretizarea dosarului intern al Revoluției Române din 1989. Acest dosar declasificat a făcut parte din investigațiile Comisiei „Decembrie 1989” – instituită în anul 1991 la nivelul Senatului, cu scopul de a cerceta evenimentele care au avut loc în Bucureşti şi în ţară, în perioada 1- 31 decembrie 1989.

”Astăzi, SRI face încă un pas pentru a sprijini sau pentru a impulsiona acest demers național. Am desecretizat și publicat pe site-ul SRI toate documentele pe care instituția noastră le mai avea în păstrare cu privire la Revoluția din 1989. Sper că, prin acest demers, orice frântură suplimentară de informație adusă la lumină va putea contribui la scrierea istoriei.

Un semn că statul român trebuie să se scuture și să condamne cu adevărat, în sens juridic deplin, comunismul. Și nu doar comunismul, pentru că și fosta Securitate a avut o contribuție importantă la reprimarea sângeroasă a manifestanților anticomuniști din decembrie 1989”, a declarat Eduard Helvig. (informații detaliate AICI)

Citește și:

EXCLUSIV VIDEO | Procurorul care a instrumentat dosarul Revoluției dezvăluie cum a fost la audierea lui Ion Iliescu. ”Își schimba mimica, se încrunta”

Dosarul Revoluției, trimis iar în instanță de procurorii militari

ANALIZĂ | Traseul sinuos al dosarului Revoluției Române din 1989. Trei decenii, niciun vinovat și semne de întrebare rămase fără răspuns: ”Eroii nu au ideologie, merită adevărul!”

O nouă tergiversare în DOSARUL REVOLUȚIEI! ÎCCJ își declină competențele și trimite dosarul pentru judecare la Curtea de Apel București

DEZVĂLUIRI din „Dosarul Revoluției” declasificat de SRI. Capitala, înfometată în decembrie ’89: carne, brânzeturi, ouă, legume, mult sub nivelurile necesare!